Exponent al romantismului cosmic, aşa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălaşa s-a născut în localitatea Dobriceni, judeţul Romanați, la 17 iunie 1932.
A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1955) şi şi-a completat educaţia efectuând o serie de specializări la Academiile din Sienna şi din Perugia, Italia. Începând din 1955 a expus la Expoziția interregională tabloul Chiulangiul și a participat la expoziții anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare: Moscova, Varşovia, Paris, Damasc, Alexandria, Torino, Roma, Titograd, Cagnes sur Mer, Tel Aviv, Sofia.
De asemenea, a avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca, Bucureşti) cât şi peste hotare (Roma, 1980; Stockholm; Kerkera, Grecia; Moscova, Tbilisi, Georgia; Israel.
De-a lungul timpului i-au fost acordate numeroase titluri, premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia -1965), Medalia de Aur, Accademia d’Italia (Salsomaggiore, Italia – 1980), Diploma de Maestro di Pittura Honoris Causa şi Statue of Victory, Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia – 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia – 1985), Palma d’Oro d’Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz A. Einstein, International Academy Foundation (SUA – 1989).
Pe lângă pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală.
Ca scriitor a publicat Deşertul albastru (1996) şi Exodul spre lumină (2002), romane uşor suprarealiste, confesive, pe tema existenţei artistului în lume.
A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.
Pictorul Sabin Bălaşa a murit la 1 aprilie 2008 şi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi, oraş de care marele artist s-a simţit întotdeauna legat sufleteşte.
